DELANI:

 

-localitate in judetul BIHOR, ajezata in imediata apropriere a municipiului Beius. Administrativ apartine de Beius. Indeletnicirea locuitorilor inca din cele mai vechi timpuri a fost agricultura, cresterea animalelor, si prelucrarea pieilor(BITUSERIT). Bitusile confectionate le comercializau in deosebi la targul anual de la Negreni(FECHETEU).Trecerea timpului si-a spus insa cuvantul, astfel astazi mai traiesc doar trei(3) bituseri, care le mai confectioneaza. In ultimul timp delanarii sau mai ocupat si cu comercializarea carnii de vitel(in piata de la Beius)-lucru consemnat inca de pe vremea comunismului si de renumitul post de radio "EUROPA LIBERA". Nu se cunoaste data intemeierii localitatii dar sau gasit inscrisuri datate din anul 1484.

 

vineri, 5 noiembrie 2010

Doi prieteni !!!!!
Publicat de la

6 comentarii:

angi spunea...

Prietenia lor este de inteles,mai ales daca traiesti la tara.O vecina de la Remetea imi spunea ca vaca ei daca ar putea canta ar sti sute de cantece populare.
:)Asa e omul simplu.Tine mult la animalul sau.

5 noiembrie 2010 la 08:47
Judy (Erzsébet Iudith Fat) spunea...

Si eu ai mai spun la socru ca-si iubeste mai mult vaca decat pe soacra(daca ai auzi cum vorbeste cu vaca :-D )!!!!Frumoasa poza!!!

5 noiembrie 2010 la 09:23
Tasha spunea...

Judy!asta e tare....am ras,pe bune!
Vreau sa spun ca inteleg totusi cat de legati sunt tarani de animalutele lor,le cresc de mici si pe undeva ii leaga o stransa colaborare....animalele rasplatesc efortul stapanilor,daca sunt ingrijite ca lumea.

5 noiembrie 2010 la 10:49
marcu spunea...

Prietenul meu a plans pentru ca trebuia sa vinda vitelul.Am fost chemat sa-i fac o poza sa o aiba amintire.
Acum doi ani a primit un miel mic, mic pe care la crescut cu biberonul{trebuia sacrificat la Pasti}.Mielul ajunsese ca un catel,mergea tot timpul dupa el,dormea linga el,statea pe banca in strada langa el.Ca sa nu-l taie l-a vandut! A plans si atunci ca un copil.

5 noiembrie 2010 la 11:45
Doinitza`s cakes spunea...

sti taicameu,a crescut doi purcelasi intr-un an pe unul il chema Ghita ,pe celalalt nu mai stiu cum,mancau din mana lui il urmareau peste tot,doar ca nu vorbeau,in rest erau dresati,aveau 120 de kg.,cand a venit iarna ia dat la abator ca avea nevoie de bani sa-si instaleze gazul si cand ia dus acolo,aia o scrijelit pe ei, asa vi, numerele 22 si23,o venit acasa plangand si de atunci nu mai tine purcelasi

6 noiembrie 2010 la 03:57
Anonim spunea...

Getting through the winter, together. Hope you are all fine and it is not too cold already.

daily athens

6 noiembrie 2010 la 17:26

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)